România este o țară a contrastelor. Avem una dintre cele mai mari comunități de IT-iști din lume, dar și un sistem public încă blocat în birocrație. Orașe care se transformă prin tehnologie coexistă cu localități uitate de timp. În acest context, Răzvan Rughiniș, profesor la Politehnica din București, co-fondator al Innovation Labs și membru al Edge Institute, crede că tehnologia poate reconstrui încrederea și poate accelera progresul, dar numai dacă învățăm să o folosim cu sens.
Iată cele mai importante idei din interviul său pentru Noi Venim din Viitor.
1. Tehnologia nu e scopul. E un mijloc pentru a crea valoare
Una dintre primele clarificări pe care le face Răzvan Rughiniș este că tehnologia, oricât de complexă, nu are valoare de una singură. Nu ne validăm ca ingineri sau antreprenori doar prin produse sofisticate, ci prin impactul pe care îl au asupra comunității.
Această perspectivă e vizibilă și în filosofia Innovation Labs, program care de 13 ani scoate din zona academică echipe interdisciplinare – tineri din inginerie, economie, jurnalism – și le provoacă să dezvolte soluții cu aplicabilitate reală.
„Tehnologia este un instrument. Ne validăm ca cetățeni când construim valoare pentru ceilalți”, spune Răzvan Rughiniș.
2. România, pe ultimul loc în UE la adopția AI în companii
Unul dintre punctele critice menționate în interviu este faptul că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la adopția AI în mediul privat. Paradoxal, în timp ce avem specialiști de top și startup-uri inovatoare, foarte puține firme integrează noile tehnologii în procesele lor.
Această situație creează un decalaj între potențialul pe care îl avem și impactul real în economie. „Dacă ne uităm doar la vârfuri – produse ambițioase, unicorni în devenire – riscăm să ignorăm masa uriașă de companii și cetățeni care nu adoptă tehnologia”, avertizează el.
3. Edge Institute – puntea dintre cetățeni și factorii de decizie
Răzvan Rughiniș este implicat și în Edge Institute, un proiect susținut de Iulian Stanciu (eMAG) și condus de Robert Berza, care își propune digitalizarea României pe termen lung. Obiectivul nu este lansarea unor proiecte izolate, ci o strategie de 10 ani care să aducă tehnologia mai aproape de cetățeni și să creeze o viziune comună între sectorul privat, mediul academic și stat.
Primul pas? O cercetare realizată împreună cu Institutul Ipsos, pentru a identifica domeniile în care tehnologia este deja percepută ca soluție și pentru a imagina scenarii de dezvoltare a serviciilor publice în următorul deceniu.
4. Public și privat: un parteneriat necesar
Un alt punct esențial al discuției este nevoia de colaborare reală între sectorul public și cel privat. Răzvan Rughiniș subliniază că nu toți oamenii din administrație sunt nepregătiți, la fel cum nu tot mediul privat e eficient prin definiție.
„Sunt țări cu provocări mai mari decât noi, precum Republica Moldova, care în 3 ani au ars etape importante datorită tehnologiei. Nu e imposibil – dar e nevoie de parteneriat și de victorii vizibile, care să crească încrederea cetățenilor”, spune el.
5. Educația trebuie să fie despre experiență, nu doar cunoștințe
Într-o lume în care modelele AI pot oferi răspunsuri corecte în câteva secunde, diferența o face experiența practică. Pentru Răzvan Rughiniș, rolul profesorilor nu este doar să transmită informație, ci să creeze contexte în care studenții își cultivă motivația, curajul și capacitatea de a rezolva probleme reale.
Această abordare se reflectă în Innovation Labs, unde mulți foști participanți se întorc ca mentori sau co-fondatori, demonstrând solidaritatea între generații.
6. De la gamification la gamblification
Un concept interesant adus în discuție este „gamblification” – transformarea interacțiunilor digitale în mecanici similare jocurilor de noroc. Dacă gamification-ul era menit să motiveze și să facă învățarea mai plăcută, gamblification-ul exploatează dependențele și atenția oamenilor, creând un consum pasiv și compulsiv.
„Cea mai mare miză e să ne trezim dimineața cu dorința de a schimba lumea în bine. Într-o lume gamblificată, pierdem această încredere”, avertizează Răzvan Rughiniș.
7. România are nevoie de coeziune socială pentru a progresa
Pentru ca România să devină un hub de inovație, nu e suficient să avem câteva startup-uri de succes. Avem nevoie ca mai mulți cetățeni și companii să adopte tehnologia, să participe activ la construirea de soluții și să depășim mentalitatea „nu se poate”.
Solidaritatea între generații, colaborarea între domenii diferite și educația orientată spre impact sunt, în opinia lui Răzvan Rughiniș, ingredientele esențiale ale unei Românii digitale și prospere.
Interviul cu Răzvan Rughiniș nu este doar despre tehnologie. Este despre viziune, coeziune și responsabilitate. România are resurse, talent și idei – dar pentru a le transforma în rezultate, trebuie să conectăm educația cu economia, să apropiem statul de cetățeni și să folosim tehnologia ca instrument de încredere, nu doar de eficiență.
Viitorul nu se întâmplă de la sine. Se construiește – iar timpul de a începe este acum. Urmărește interviul integral cu Răzvan Rughiniș aici.
