La o oră de București, Ploieștiul încă poartă imaginea de fostă capitală a petrolului românesc. Timp de un secol, aici s-au rafinat hidrocarburi. Astăzi, într-o clădire discretă, o mână de ingineri lucrează la o altă materie primă strategică: inteligența.
Startup-ul Cyber Swarm, fondat de Mihai Raneti, dezvoltă un computer neuromorfic, un „creier artificial” care ar putea schimba regulile jocului în era inteligenței artificiale. Inspirat de creierul uman, acest tip de arhitectură imită rețelele neuronale biologice. Datele nu mai trec prin procesoare centralizate, ci circulă în roi, se adaptează și învață.
În timp ce planeta tech pare să creadă doar în computerul cuantic, Cyber Swarm merge împotriva curentului. Pariul său nu este un nou software, ci o revoluție în hardware. „Facem pași din ce în ce mai mari către o arhitectură post-Von Neumann, mult mai apropiată de un creier decât de un cip clasic”, explică Mihai Raneti.
În loc să separe procesorul, memoria și software-ul, echipa sa concepe un sistem în care hardul și softul coexistă pe același suport fizic. Acest lucru reduce drastic schimburile de date și consumul de energie.
Concret, nu mai este vorba despre un computer digital tradițional, ci despre un creier artificial analog. Semnalele nu sunt tratate ca 0 și 1 care călătoresc de la o componentă la alta, ci ca într-o rețea de neuroni, prin asocieri, ajustări continue și plasticitate.
„Dacă un cip clasic este făcut pentru a muta date din punctul A în punctul B, ceea ce construim noi seamănă mult mai mult cu un creier artificial, cu 99% din ceea ce face un creier real”, rezumă Mihai Raneti. La final, miza este dezvoltarea unor sisteme capabile să învețe, să economisească energie și să se integreze în următoarea generație de roboți și obiecte inteligente.
Originalitatea proiectului a atras investitori importanți. Cyber Swarm pregătește o rundă de finanțare de aproximativ 45 de milioane de dolari, la o evaluare de circa 250 de milioane de dolari, condusă de fondul european Falanga Invest. Tânăra companie, care a refuzat deja oferte de achiziție de aproximativ 100 de milioane de euro, se vede ca nucleul unui viitor ecosistem asemănător cu cel al companiei britanice Arm, licențiindu-și tehnologia către actori din mai multe industrii.
Pentru Mihai Raneti, miza depășește cu mult succesul unui startup. El vede aici o chestiune de suveranitate și curaj tehnologic pentru Europa și pentru România. „Nu putem concura cu giganții făcând doar software sau aplicații pe hardware conceput și fabricat în altă parte”, avertizează el.
În fața Statelor Unite și a Asiei, care controlează deja cipurile, fabricile și platformele, Mihai Raneti pledează pentru proiecte desfășurate pe zece până la cincisprezece ani în domenii grele: calcul neuromorfic, materiale noi, baterii și biotehnologii.
Propriul său parcurs ilustrează această ambiție. Pornit din software, a trecut rapid către hardware după ce a descoperit potențialul memristorilor, componente capabile să imite comportamentul sinapselor din creierul uman.
Investitorul american Tim Draper a fost primul care a crezut în proiect, finanțând începuturile Cyber Swarm, apoi sprijinind echipa prin conexiuni până la giganții tech. „Am vrut să fac ceva cu adevărat revoluționar, chiar cu prețul multor oboseli și sacrificii”, mărturisește Mihai Raneti. „Pentru mine, este un privilegiu să fiu epuizat de un astfel de proiect.”
Ploieștiul, oraș-simbol al vechii economii fosile, devine astfel laboratorul unei noi geografii a inovației europene. Mâine, cipurile Cyber Swarm vor fi poate gravate în fabrici de ultimă generație, dar vor purta în continuare mențiunea „designed in Ploiești”.
După ce a rafinat petrol, orașul speră acum să rafineze inteligența și să amintească, în treacăt, că în marea bătălie globală a inteligenței artificiale, Europa de Est nu și-a spus ultimul cuvânt.
