Agricultura românească se află într-un moment de răscruce. Presiunea concurenței din afara Uniunii Europene, costurile de producție ridicate și nevoia de investiții în procesare pun fermierii locali într-o competiție acerbă pentru supraviețuire. În acest context, interviul cu Florentin Bercu, Director Executiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și vicepreședinte COPA COGECA – cea mai importantă organizație a cooperativelor din UE – oferă o perspectivă clară asupra direcției în care trebuie să ne îndreptăm.
1. Cooperativele – cheia competitivității în agricultură
Unul dintre cele mai importante mesaje transmise de Florentin Bercu este că asocierea voluntară a fermierilor este singura cale prin care România poate concura eficient pe piața unică europeană. În prezent, pe hârtie există aproximativ 3.000 de cooperative agricole, dar doar circa 300 funcționează la standardele necesare.
Cooperativele care își îndeplinesc rolul oferă membrilor lor:
- acces la facilități fiscale și scutiri de impozite;
- optimizarea costurilor prin achiziții comune;
- o forță mai mare de negociere pe piață;
- șanse crescute de a atrage fonduri europene.
Florentin Bercu subliniază că succesul depinde de prezența tuturor tipurilor de fermieri – mici, mijlocii și mari – în cadrul aceleiași cooperative. Cei mari aduc volumul, iar cei mici beneficiază în special de costuri reduse și acces mai bun la piață.
2. Valoarea adăugată vine din procesare
Un alt punct esențial din discuție este nevoia de investiții în procesare și brand comun. Fără transformarea materiei prime în produse finite, fermierii vor rămâne dependenți de fluctuațiile prețurilor de bază și nu vor putea crește semnificativ profitul.
Ținta strategică pentru următorii ani, conform lui Florentin Bercu, este ca 20% din agricultura României să fie cooperativizată până în 2032, dar acest segment să genereze 80% din valoarea totală a sectorului.
3. Reguli clare și beneficii fiscale pentru cei asociați
Legislația actuală impune membrilor unei cooperative să vândă prin intermediul acesteia cel puțin 50% din producția proprie, iar în cazul grupurilor de producători recunoscute, procentul urcă la 75%.
În schimb, fermierii primesc beneficii importante:
- scutirea impozitului pe proprietate pentru terenurile exploatate prin cooperativă;
- scutirea impozitului pe venit sau pe profit (în primii 5 ani de activitate, în anumite condiții);
- acces la proiecte europene cu punctaj suplimentar pentru formele asociative.
Aceste măsuri fac diferența mai ales pentru fermierii mici și mijlocii, care altfel ar avea dificultăți în a supraviețui pe termen lung.
4. România în COPA COGECA – vocea fermierilor la Bruxelles
În calitate de vicepreședinte COPA COGECA, Florentin Bercu participă la negocieri directe cu Comisia Europeană, inclusiv cu președinta Ursula von der Leyen și comisarii pentru agricultură și mediu. Obiectivele sale principale includ:
- egalizarea subvențiilor europene pentru fermierii români cu media UE (o promisiune din 2007 încă neonorată);
- flexibilizarea legislației pentru managementul riscului, astfel încât despăgubirile să se acorde la hectar sau pe cap de animal, nu doar la nivel de exploatație;
- protejarea bugetului agriculturii europene și menținerea pilonului II (dezvoltare rurală) separat de fondurile de coeziune.
Florentin Bercu avertizează că există discuții la nivel european despre un buget unic per stat membru, ceea ce ar putea duce la reducerea finanțării pentru agricultură. Poziția sa este fermă: „Nu mâncăm gloanțe. Agricultura trebuie să rămână prioritate de top.”
5. Obstacolele din calea cooperativizării
Două probleme majore împiedică dezvoltarea accelerată a cooperativelor în România:
- Reticența la schimbare – mulți fermieri preferă să își păstreze independența chiar și cu prețul unor pierderi financiare.
- Lipsa de capital – investițiile în infrastructură comună necesită fonduri semnificative.
Pentru a depăși aceste bariere, Florentin Bercu susține crearea unei academii de formare pentru managerii de cooperative, astfel încât aceștia să aibă competențele necesare pentru a conduce structuri moderne și competitive.
6. Solidaritatea între generații și schimbul de experiență
Un alt mesaj puternic din interviu este importanța solidarității între generații și a expunerii la modele de succes din alte țări. Vizitele de studiu și colaborările internaționale ajută fermierii să își schimbe mentalitatea și să înțeleagă beneficiile reale ale cooperativelor.
Florentin Bercu spune adesea că îl trimite în schimb de experiență „pe cel mai reticent fermier din cooperativă”. Dacă acesta înțelege și acceptă modelul, restul membrilor urmează exemplul.
7. O viziune pe termen lung
Florentin Bercu vede cooperativizarea nu ca pe o revenire la practicile forțate din trecut, ci ca pe o strategie modernă, voluntară și orientată spre profit.
Ținta de 20% suprafață cooperativizată este realistă, cu condiția să existe investiții masive în procesare, depozitare și brand comun la nivel național.
Interviul cu Florentin Bercu arată clar că viitorul agriculturii românești depinde de capacitatea fermierilor de a lucra împreună, de a adăuga valoare produselor și de a avea o voce puternică la Bruxelles. Cooperativele nu sunt doar un instrument economic, ci și o platformă pentru dezvoltare pe termen lung, reziliență și competitivitate pe piața globală.
